Cum să depistăm știrile false

Am din nou un subiect cam nepotrivit în plin sezon estival. Dacă sunteți pe o plajă (sper), la munte sau undeva în liniște, vă recomand să lăsați articolul pe altă dată. Tratează o temă mai greu digerabilă – responsabilitatea individuală de a ne informa.

Subiectul vine mai ales în contextul în care, în pandemie, informațiile false care au circulat pe rețele de socializare, pe grupuri de WhatsApp sau chiar pe site-uri îndoielnice au dus la scăderea încrederii populației în mesajele oficiale despre importanța protecției personale și nu numai. Mai mult, suntem în an electoral și cu siguranță discuția despre informarea corectă, din surse credibile este mai importantă pentru a lua decizii informate.

Un prim pas ar fi să înțelegem că fake news nu e doar un termen pe care cel care conduce (sau conducea) lumea de pe Twitter, Donald Trump, îl aruncă în orice împrejurare. Nu este un cuvânt abstract care nu are legătură cu noi. Fake news-urile sunt peste tot – sigur ați interacționat cu genul acesta de informații și e important să înțelegem ce sunt, cum să ne ferim și de ce e important să începem să fim vigilenți acum.

Fake news-urile sunt definite ca un element de propagandă cu interese clare. Bazat pe nesiguranțele noastre, pe frici și vulnerabilități, terenul pentru fake news e din ce în ce mai fertil în România și peste tot în lume. Este îngrijorător, pentru că dezinformarea poate provoca panică, decizii greșite sau chiar o schimbare a alegerilor personale poate tocmai în defavoarea noastră. Așa cum controlăm ce mâncăm, suntem atenți la mâncarea stricată sau la alimente care ne pot face rău, așa este recomandabil să fim atenți ce informații toxice ingerăm – s-ar putea să ne facă rău pe termen lung nu doar nouă, ca indivizi (formând, prin repetare, convingeri tot mai greu de urnit), ci și per ansamblu, nouă, ca societate. Ce putem face și cum putem să ne exersăm această responsabilitate individuală de a ne informa?

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Să căutăm, să cercetăm și să nu luăm de bună o singură sursă, să mai dăm măcar un google sau să căutăm încă o sursă (preferabil credibilă) pentru informația din articolul pe care ne vine să îl sharuim direct pe rețelele de socializare.

Să ne punem întrebări – de exemplu, de ce persoana care comentează agresiv are profil făcut abia de două săptămâni și poze de profil care par mai degrabă luate din bănci de imagini?

Să așteptăm un pic – la un moment dat rețelele de socializare își puneau problema să lase un pic de timp de așteptare înainte de a putea să dai share la o postare. De câte ori ați dat share înainte să citiți (tot) articolul?

Să citim până la capăt. Ar ajuta să citim până la capăt articole, termeni și condiții, regulamente etc. Un experiment a fost făcut la un moment dat, într-o aplicație, în lunga înșiruire de cuvinte s-a lăsat intenționat „sunt de acord să-mi abandonez primul născut“. 99,98% dintre utilizatori au dat „Accept“.

Fact-checking – verificarea faptelor. Site-uri precum factual.ro (primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România) și-au făcut o misiune din a verifica veridicitatea informațiilor emise în spațiul public. Ei propun un sistem de discuție de tipul „fapte (demonstrabile), nu vorbe“. Vă invit să intrați din când în când, mai ales că urmează un an electoral în România și poate unele dintre afirmațiile politicienilor vă vor ridica suspiciuni.

Citește și – Am rămas fără job. Ce fac acum?

Un alt instrument util poate fi Ghidul practic de Fact-Checking – primul instrument util din România, destinat depistării știrilor false. Îl găsiți pe net.

Deschiderea de a vorbi cu și mai ales de a asculta oameni care nu au aceeași părere cu noi. A le asculta argumentele și a încerca să nu fim atenți în conversație doar pentru a fi pe fază când ne vine rândul la vorbă.

Să ne dezvoltăm gândirea critică. Unul dintre exemplele clasice de gândire critică pleacă de la exercițiul „Vanilie sau ciocolată. Ce înghețată preferi?“. Câte răspunsuri sunt? Doar două? „Vanilie.“ „Ciocolată.“ Sunt mai multe, nu? Un al treilea ar fi „Nu-mi place înghețata“. Al patrulea, „Îmi plac în egală măsură ambele arome“. Sau poate „Am altă aromă preferată“. Deși, la pripeală, „sau“-ul acela înșelător obligă la două răspunsuri, nu e chiar așa. Iată, dacă la înghețată, unde lucrurile sunt complexe, să vezi la geopolitică, soarta Uniunii Europene sau analiza felului în care statele au acționat în timpul pandemiei.

Citește și – Amalia Enache, despre pandemia de coronavirus: „Am fost naivă. Foarte naivă”

Cred că toate cele de mai sus pot funcționa ca vaccin în calea dezinformării, a manipulării, a propagandei și, mai ales, ca exerciții de luciditate personală. Succes!

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News