Vis de iarna la Tirol

De Laura Davidescu, pe

La o jumatate de ora de Innsbruck, ajungi in Valea Stubai, unde sporturile de iarna incep in septembrie si se termina la mijlocul lui iulie.

Oricine poate schia  – asa suna parafraza mea dupa celebra replica din filmul „Ratatouille”, respectiv „Oricine poate gati”. Cum am ajuns la concluzia asta? Punand schiurile in picioare pentru prima oara in zona ghetarului Stubai, aflat in inima Tirolului – poate cea mai pitoreasca regiune a Austriei.

De la Munchen pana la poalele muntelui vesnic acoperit de zapada faci putin peste doua ore. Fie vii cu masina ta, fie cu avionul, iar de-aici te transfera maxi-taxiurile pentru turisti: de la scara avionului pana la baza partiei sau pana in usa cabanei – unde vrei tu.

Unde locuia Heidi

Dupa capritele pe care le vad din telegondola, zburdand pe stanci, la o altitudine de peste 2 000 m, cred ca pe-aici trebuie sa fi fost casa bunicului lui Heidi. Cu pastorul stiu ce s-a intamplat: a devenit adult, creste si in momentul de fata vite, iar iarna e instructor de schi si se afla acum chiar langa mine. Christoph imi povesteste ca muntele nu e deloc pustiu – primavara, cand ies marmotele din hibernare e chiar animatie! Sunt atat de obisnuite cu turistii, ca nici macar nu fug din calea schiurilor.

Iepurii insa sunt mai speriosi, la fel si caprioarele, si se tin la adapost de schiori si snowboarderi, care au la dispozitie circa 110 km de partie. Caaat? Ceva mai mult decat toate partiile din Romania la un loc? Mda, cam asa se pare… Nu doar ca sunt multe, mai sunt si impecabile partiile. De la zona B Big, cea pentru copii, unde cei mici urca panta pe niste trotuare rulante acoperite, si pana la partiile de free-ride, cu grad maxim de dificultate.

Dupa schi, cei mici pot manca in propriul lor restaurant sau pot petrece intreaga zi la „gradinita din vaful muntelui”, in timp ce mama si tata incearca partie dupa partie sau se relaxeaza la o cana de „gluhwein” (vin fiert).

Pentru neschiori

Pana la cabana sau la pensiune, pot sa cobor si cu sania, indiferent ca s-a lasat intunericul: multe dintre partiile de sanie sunt luminate. Dar nu inainte sa iau o cina cat mai tiroleza, la cota 1600: supa de dovleac (sau de usturoi, servita in paine, ca in Ardeal), urmata de un fel de papricas, acoperit cu branza rasa si ceapa prajita. Delicios! Desertul – strudel, evident. Si cu branza, si cu mere. Totul stropit cu o cana de Gschpritzer, adica sprit, mai pe romaneste.
Unde te cazezi si cat iti scoate din buzunar toata distractia citeste in Unica de februarie! 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter