Sânziene 2019. Tradiții și superstiții

Românii celebrează în fiecare an pe data de 24 iunie nașterea Sf. Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Domnul Iisus Hristos în apa Iordanului, sărbătoare cunoscută și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Tradiția spune că noaptea dintre 23 spre 24 iunie este una magică, în care au loc minuni, iar Sânzienele încep să danseze, iar în această zi „soarele strălucește mai frumos”.

Ce sunt Sânzienele

Numele de Sânziene provine de la zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor. Semnificația acestei sărbători este una a iubirii, a fertilității, a Soarelui, a dragostei, dar și a poftei de viață.

Legendele descriu Sânzienele ca fiind niște ființe foarte frumoase care trăiesc pe câmpii sau în păduri. Acestea se prind în horă și conferă florilor sau buruienilor întrebuințări deosebite.

Zânele zboară prin aer sau umbla pe pământ, cântă și impart rod holdelor, femeilor căsătorite și contribuie la înmulțirea animalelor și a păsărilor. Sânzienele tămăduiesc bolnavii și apară semănăturile de grindină, iar plantele devin de leac.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Din 2013, în toate comunitățile românești din întreaga lume, această sărbătoare este și Ziua Universală a Iei.

Noaptea de Sânziene. Cele mai cunoscute obiceiuri

Sărbătoarea Sânzienelor îşi are originea într-un străvechi cult solar şi se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară” sau „Amuţitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară (în jur de 21 – 22 iunie) sau la Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă încetează să cânte cucul înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Fetele tinere împletesc cununi pe care le aruncă pe casă, pentru a vedea ce le prezice viitorul. Dacă aceste cununi rămân pe casă, se spune că fetele se vor căsători în acel an. Pentru belșug și protecția gospodăriilor, fetele, îmbrăcate în costume populare, joacă dansul Drăgaicei.

În unele zone ale țării, se aprind focuri de tabără pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile, conform Mediafax. Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.

În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune că sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor, iar roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi piele, mai scrie Mediafax.

Conform superstițiilor, persoanele care nu respectă și nu sărbătoresc această sărbătoare cum se cuvine, pot fi aspre pedepsite de Sânziene. Acestea se răzbună pe femei, pocindu-le gura.

De asemenea, bărbații care jură strâmb sau fac fapte rele vor primi pedepse groaznice.

Ce este Drăgaica

Dacă în zona Ardealului această sărbătoare este cunoscută sub numele de Sânziene, în Moldova, Muntenia și Oltenia este denumită Drăgaica și este legată de un ritual de origine agrară, pentru prosperitatea și protecția culturilor, mai ales a celor de cereale.

Specific acestei sărbători este dansul Drăgaicei. Tinerele se îmbracă în alb, iar una dintre ele, care este aleasă ca Drăgaică, arată ca o mireasă și poartă un val pe față, prins cu flori de sânziene, iar în mână ține o coasă. Alaiul de fete pornește prin sat și pe ogoare. La răscruce de drumuri, tinerele se așează în cerc, unde cântă și dansează săltat, iar prin mișcările lor desenează o cruce.

Se spune că Drăgaica ajută fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire.

Ca floare, Drăgaica este denumită științific Galium verum și este o plantă care se găsește pe câmpii sau de-a lungul gardurilor. Are petale galben-aurii, așezate în semnul Sfintei Cruci, de aceea se crede că este binecuvântată de Dumnezeu. Parfumul acestei flori este dulceag.

Drăgaica sau florile de sânziene se folosesc în scopuri terapeutice pentru că au multe proprietăți vindecătoare. Ajută la curățarea sângelului de la nivelul ficatului și al rinichilor, are efecte diuretice, sudorifice, cicatrizante, antiinflamatoare, calmante, antispastice și sedative. Produsele preparate din această plantă s-au dovedit extrem de eficiente în afecțiuni precum bolile digestive, renale, genitale, bolile sistemului nervos, tumori, noduli tiroidieni,  durerile reumatice, obezitate, anemie, cancer de piele, leucemie, furuncule, psorioazis, potrivit csid.ro.

Sursă foto: shutterstock.com

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News