Obiceiuri, tradiții și superstiții de Sfinții Apostoli Petru și Pavel

De Oana Savin, pe
În fiecare an, pe data de 29 iunie, sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi sunt pomeniți împreună pentru că au murit în aceeași zi a anului 67, în timpul prigoanei creștine declanșată de împăratul roman Nero.

Petru şi Pavel sunt consideraţi discipolii lui Iisus care au contribuit cel mai mult la răspândirea creştinismului în lume. Tot pe 29 iunie se termină postul ţinut în cinstea celor doi apostoli, numit în popor Postul Sânpetrului.

Cine au fost Sfinții Petru și Pavel

Sfântul Petru a fost fratele apostolului Andrei, de origine din Bethsaida. Numele său iudeu era Simon, însă Iisus îi va spune Chifa (piatră). Când și-a început activitatea publică, Petru era căsătorit și locuia împreună cu soacra sa. Adeseori, Petru a devenit purtător de cuvânt al celorlalți apostoli, însă este și cel care s-a lepădat de Hristos când este prins pentru a fi răstignit.

El este printre primii ucenici care au sosit la mormântul Mântuitorului, după ce femeile au anunțat Învierea Sa, iar după Înălțarea la cer se autoproclamează coducător al apostolilor și este primul care săvârșește o minune în numele lui Iisus.

Sfântul Petru a murit la Roma, răstignit pe cruce, cu capul în jos.

Citește și: Cum arată Kassandra la 45 de ani. Coraima Torres a pozat în costum de baie

Sfântul Pavel, care s-a născut într-o familie de evrei și a primit numele Saul, a fost originar din Tarsul Ciliciei și a fost elevul învățatului Gamaliei. Pavel a locuit în Tars și a luptat împotriva creștinilor. Mai mult, el a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan.

Pe calea Damascului i s-a arătat Iisus care l-a mustrat: „Saule, Saule, de ce mă prigonești?”. În acel moment s-a convertit și a primit botezul de la Anania, episcopul Damascului.

Sfântul Pavel a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură și a avut trei mari călătorii misionare. El a fost decapitat în anul 67, la porunca împăratului Nero.

Superstiții de Sfinții Petru și Pavel

Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc.

Se zice că atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici sar din acesta scântei care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.

Citește și: Actorii Kit Harington și Rose Leslie s-au căsătorit FOTO

O altă legendă populară spune că atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, Sânpetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu.

Se mai spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mărunţi astfel încât să nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Când tunetele se aud cumva înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină.

Obiceiuri și tradiții

În ziua de 29 iunie, oamenii dau de pomană pentru sufletele celor morți, sărbătoare cunoscută și sub numele de „Moșii de Sânpetru”.

În această zi, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi.

De asemenea, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.

Se spune că nu e îngăduit nici unei femei să mănânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supăra pe morţi. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie.

Citește și: Cum dăunează părului tău sarea de mare și clorul din piscină

În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are şi puţină miere în faguri.

Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Sursă foto: Northfoto

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter