De asemenea, spaimele şi temerile mamei se pot transmite fatului, iar amintirea lor îi va trezi, mai târziu, sentimente de respingere faţa de lucrurile sau situaţiile care i-au provocat neplaceri mamei sale.
Studiile în domeniu sunt înca la început, dar experienţele de viaţa demonstreaza ca exista o legatura profunda între ceea ce simte fatul din pântec si ceea ce va alege el peste ani. O tânara mama povestea ca, în timpul sarcinii, nestiind sa înoate, îi era teama sa intre în apa, oricât de mica ar fi fost. Mulţi ani mai târziu, a avut mari probleme sa îsi înveţe copilul sa înoate, pentru ca acesta refuza cu încapaţânare sa încerce. Este cert ca bebelusii, chiar si cei nascuţi prematur, au anumite amintiri, spunea dr. Paul Graham Fisher, profesor neurolog la Universitatea Stanford. „Provocarea stiinţei este sa demonstreze cum celulele stem, primele celule din care se dezvolta creierul, reusesc sa imprime aceste amintiri”, spunea el.
Personalitatea se conturează din burtică
Sistemul nervos central al fătului se dezvolta înca din a 20-a zi de concep iţe. La început, se contureaza sistemul senzorial, urmat de cel auditiv. Mica fiinţăa din pântec devine sensibila mai întâi la atingeri si sunete, urmând ca, în cel de-al doilea trimestru de sarcina, sa perceapa starile afective ale mamei. Fatul reacţ ioneaza imediat daca mama este agitata, trista sau daca este bucuroasa.
În perioadele stresante sau în momentele în care este fericita mama, ajung la fat hormoni specifici care îi influen ţeaza dezvoltarea psihica. Astfel, în memoria lui se imprima anumite amintiri, care vor avea mai târziu impact asupra preferin ţelor sale, fie ele culinare, sociale sau culturale. În cele din urma, toata aceasta zestre mostenita din pântecul mamei va avea un rol aparte asupra personalitaţ ii copilului.
- Dacă urmează să ai un copil, iată lista de cumpărături pentru bebe! Vezi de ce ai nevoie!
Urmărește-ne pe :contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
