Diferențele dintre postul ortodox și cel catolic

Cu toate acestea, există diferențe majore între postul ortodox și cel catolic.

În timpul postului, ortocșii nu mănâncă deloc carne, nici lapte, nici ouă sau brânză. Asta deoarece aceste produse sunt de origine animală. Se consumă în schimb mâncăruri fără ulei, bazate pe legume, frcte sau semințe. Însă, mai mult decât orice, rugăciunea este cea mai importantă în postul ortodox.

Spovedania și împărtășania, renunțarea la vicii și pofte – toate ajută la curățarea sufletească. Postul alimentar este așadar esențial în credința ortodoxă, însă postește în zadar dacă nu renunță la țigări, alcool, certuri sau plăceri trupești.

La catolici, postul are două dimensiuni – una legată de postul alimentar și alta legată de abstinență. Abstinența înseamnă la renunțarea la anumite plăceri pe durata postului, cum ar fi cafeaua sau televizorul.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Postul alimentar catholic înseamnă să nu mănânci niciun fel de carne, cu excepția peștelui. Catolicii pot mânca în post lapte, oră, brânză și chiar pește.

De ce ortocșii și catolicii sărbătoresc Paștele la date diferite

Calculul zilei de Paşti a iscat divergente încă din primele secole ale creştinismului, când Paştele se sărbătorea în prima duminică cu Lună plină din echinocţiul de primavară.

Deoarece data Paştelui este legată atât de echinocţiul de primavară, cât şi de fazele Lunii, stabilirea acestuia a dus la calcule diverse şi complicate, mai ales că multe oraşe mari, Roma, Alexandria, Antiohia, cu puternice comunităţi creştine, nu luau în considerare aceeaşi zi pentru echinocţiul de primavară.

Conciliul din Niceea, din anul 325, a decis ca toată creştinătatea să sărbătorească Paştele în prima duminică cu Lună plină a echinocţiului de primăvară, fără a stabili precis data acestui echinocţiu. Alte dificultăţi au apărut în stabilirea datei Paştelui în secolul al XIV-lea, după reforma calendarului, dusă la bun sfârşit de Papa Grigore al XVIII-lea – calendarul rezultat fiind cel Gregorian, în anul 1582. Astfel, cei care au păstrat vechiul calendar, cel Iulian, în vigoare din timpul lui Iulius Cezar, au stabilit ziua Paştelui după acest calendar. Multe state au aderat cu greu la noul calendar gregorian. Ţările protestante l-au adoptat abia spre 1700. În alte ţări, vechiul calendar a rămas în vigoare până în secolul XX.

Bisericile ortodoxe rusă, sârbă, greacă şi română au adoptat noul calendar abia în 1923, dar aceste biserici au decis ca numai sărbătorile fixe (Crăciunul, Boboteaza, Adormirea Maicii Domnului) să fie stabilite după calendarul Gregorian, iar data Paştelui să se stabilească tot după calendarul Iulian, căruia să i se acorde o corecţie de 13 zile. Rezultă calcule complicate, care duc la o diferenţă de până la cinci săptămâni în celebrarea pascală la bisericile romano-catolică şi protestantă, faţă de cea ortodoxă.

Citește și – Originea și semnificația cuvintelor „Aleluia” și „Amin”

Citește și – De ce se scrie numele lui Iisus cu doi ”i”

Foto – 123rf

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News