:contrast(8):quality(75)/https://static.unica.ro/wp-content/uploads/2010/01/salarii_micsorate.jpg)
Într-un context economic terorizat de criză, salariile angajaţilor din toate domeniile de activitate înregistrează scăderi semnificative. În balanţa de pe birourile managerior generali…
… care consideră astfel de măsuri salvatoare pentru viitorul afacerii, ar trebui însă pusă şi demotivarea angajaţilor împreună cu efectele negative care vor apărea în calitatea muncii lor ca urmare a acestor măsuri.
Multe companii mizează pe faptul că în momentul de faţă angajaţii acceptă şi o micşorare salarială în schimbul păstrării locului de muncă, însă oare câte dintre acestea se gândesc la efectele adverse?
Pe fondul bonusurilor care nu se mai acordă cu aceeaşi usurinţă ca până acum, a plafoanelor limitate la telefoanele mobile şi la carburanţi, a lipsei petrecerilor de sărbători organizate de companie, tăierile salariale sunt ultimele motive pentru care un angajat devine total demotivat, merge la serviciu din obligaţie şi îşi îndeplineşte sarcinile profesionale la fel cum probabil consideră că este apreciat financiar de către companie, adică slab.
Se spune că măririle salariale motivează angajatul cel mult o lună, două după primirea lor, ulterior fiind considerate ca ceva deja câştigat care nu mai impune eforturi suplimentare.
Ele însă îi stimulează pe angajaţi să presteze o muncă de calitate şi să depăşească targetul pentru a mai primi şi în următoarea lună aceeaşi sumă de bani. Astfel se instalează o stare de concurenţă care va determina implicarea cât mai activă în muncă a tuturor angajaţilor pentru rezolvarea eficientă a sarcinilor, ceea ce aduce câştiguri sporite pentru companie.
În oglindă însă, micşorarea salarială nu face decât să-i determine pe angajaţi să devină nemulţumiţi, ineficienţi, neproductivi, frustraţi şi să-şi formeze o stare interioară negativă.
Foto: Shutterstock
Urmărește-ne pe :contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
