Cum se calculează Paştele

Sărbătorile creştine sunt strâns legate de mişcarea corpurilor cereşti şi evenimentele astrologice, chiar dacă puţini ştiu aceasta. În cazul Paştelui ortodox, stabilirea datei…
acestuia ţine cont de echinoxiul de primăvară şi de luna plină. Mai exact, data lui trebuie să respecte următoarele reguli:

–    cade întotdeauna într-o duminică
–    această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară
–    dacă luna plină de după echinocţiu cade într-o duminică, Paştele se va serba în duminica următoare.

Aceste reguli au legătură cu stabilirea Paştelui la evrei. Dar cum se ştie, Iisus a intrat în Ierusalim tocmai pentru a sărbători Paştele evreiesc. Paştele creştin care celebrează crucificarea şi învierea Mântuitorului trebuie să cadă, deci, mereu după cel evreiesc, niciodată înainte.

Cel mai impresionant miracol ce se petrece anual este venirea Luminii Sfinte în Noaptea de Înviere, în Biserica Mormântului Sfânt de la Ierusalim. Oricât au încercat oamenii de ştiinţă să explice fenomenul, oricât au încercat scepticii să depisteze fraude, minunea se petrece anual, fără greş.

Încăperea Sfântului Mormânt, care e foarte mică şi conţine doar lespedea de piatră pe care a fost întins trupul lui Iisus, este verificată în amănunt şi sigilată cu o pecete mare înaintea marii sărbători ortodoxe.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Pe acea lespede este întins un material textil, ca vata. În timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, patriarhul ortodox intră în acea încăpere, după ce este verificat până la piele.

El intră singur înăuntru şi se roagă cu o rugăciune numai de el ştiută. Sute sau chiar mii de credincioşi se roagă alături de el, în biserica ce conţine Sfântul Mormânt. Şi la un moment dat, imposibil de anticipat, o lumină asemănătoare unui fulger intră în Biserică şi aprinde în mod spontan vata întinsă pe lespedea de piatră.

Spre uluirea şi minunarea celor prezenţi, înainte de a intra prin deschizătura din tavanul micuţei încăperi care conţine Mormântul Sfânt, lumina mai aprinde, fulgerător, din lumânările celor prezenţi. Cum îi alege, numai Dumnezeu ştie! Dar toţi credincioşii aşteaptă, având în mână un mănunchi de 33 de lumânări.

După ce Patriarhul iese cu Lumina şi o dă mai departe credincioşilor (celor n-au fost printre norocoşii care au primit-o direct) se constată un fenomen de asemenea uluitor. Lumina NU ARDE! Timp de câteva minute după apariţia ei, este lumină pură, lucru probat de credincioşii care îşi pun flacăra pe mâini, pe faţă sau prin păr, fără să se ardă!

De ce acest fenomen are loc doar cu ocazia Paştelui ortodox, e de asemenea un semn de întrebare. Povestea spune că acum câteva sute de ani patriarhul Bisericii Armene, cât şi cel catolic l-au împiedicat pe cel ortodox să intre la data stabilită, calculată în felul prezentat mai sus, în încâperea Mormântului Sfânt, convinşi că acesta face un truc în interior pe care îl prezintă apoi ca minune.

Patriarhul ortodox a fost nevoit să rămână în biserica exterioară, în dreptul coloanelor de marmură care străjuiesc intrarea. Lumina a venit şi în acel an, însă în loc să intre unde o aştepta patriarhul armean, a aprins coloana DE MARMURĂ din imediata apropiere a celui ortodox.

Cât de adevărată este această poveste, nu ştim. Dar coloana crăpată şi cu urme de funingine există şi azi în Biserica Sfântului Mormânt!

Paşte fericit!

Foto: Shutterstock

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News