Psihologie: Care sunt dependenţele omului modern?

Omul modern renunţă la fumat, mâncat nesănătos, sedentarism. Întrebarea rămâne: cu ce înlocuim dependenţele rele? Păi, cu alte dependenţe, „bune“!
Evoluţia nu înseamnă doar progres. Cel puţin în ceea ce priveşte complicaţiile psihicului, evoluţia deschide drumul către noi forme de sofisticare, nu nepărat în cel mai bun sens. Dacă până acum dependenţele erau legate de excese care ne periclitau sănătatea, acum omul modern „suferă“ de pe urma unor obiceiuri aparent sănătoase, dar care pot duce tot pe drumul obsesiilor şi al dependenţelor. Iată ce ne mai paşte în contemporaneitate.

Din lac în… post

Dacă putem descrie ultima perioadă mare pe care a traversat-o omenirea la nivel de obiceiuri, am putea spune că ne-am lăfăit. Capitalismul a adus consumerismul şi toate astea au contribuit la îngroşarea
crezului conform căruia „mai mult înseamnă mai bine“, dar şi la îngroşarea propriu-zisă a taliei. De la excesul mâncatului, băutului, accesorizatului, fumatului, iluminatului electric, abuzului de substanţe şi orice altceva putea să ne mai atragă atenţia de la realitatea condiţiei umane, s-a trecut la o altă etapă. Noua etapă presupune o reîntoarcere de „paradigmă“ către partea spirituală, către valorizarea altor lucruri decât până la momentul respectiv. Aşa că omenirea a început să admire timid, apoi din ce în ce mai asiduu, absti-nenţa călugărilor tibetani, înţelepciunea budismului – dincolo de aspectele religioase – respectul pentru o viaţă mai simplă, mai aproape de natură. Nu e de mirare că nici industria mondială nu a rămas insensibilă la o astfel de transformare şi a încurajat schimbarea omului modern. Altfel spus, ne-a furnizat produse care să susţină noile noastre pasiuni eco, bio, raw, vegan etc. Cu alte cuvinte, iată cum s-a aşternut încet, dar sigur, terenul pentru ca oamenii să dezvolte noi dependenţe din categoria „lupu-şi schimbă părul, dar năravul, ba“.

Să arăţi bine

Pare a fi un fel de poruncă mediatică şi de lifestyle. Poţi să alegi să o ignori, dar pregăteşte-te pentru oprobriul, mai mult sau mai puţin explicit al celor din jur. Şi chiar dacă ne-am resemnat (?) la gândul că trebuie să fim mereu la dietă, că e necesar să facem sport, că e cazul să facem intervenţii de orice fel ca să ne asigurăm că ne încadrăm mereu în standarde, lucrurile sunt un pic mai dificile de-atât. Pentru
că nu e uşor să primeşti mesajele cu dublu sens de genul „mâncarea e plăcere, e prosperitate, îţi arată statutul, ar trebui să te bucuri de experienţa asta aşa cum te bucuri de o oricare altă experienţă“ şi, în acelaşi timp, vezi că standardele sunt din ce în ce mai drastice. Aşa că e un fel de neconcordanţă care se simte atât la nivel macro, cât şi la nivel micro. Şi atunci devine şi mai legitimă întrebarea: „Care e problema dacă vrei să arăţi bine?“ În principiu, nu este o problemă în sine; problema apare dacă asta devine o preocupare extremă. Şi nu e chiar aşa de greu de ghicit când se trece limita de la preocupare la obsesie. Intervenţiile – şi asta înseamnă un spectru mai larg decât operaţii estetice, de la orice fel de înţepături, gen mezoterapie, la mărire de buze şi până la programe de detoxifiere  de câteva săptămâni, care se repetă din trei în trei luni, pe parcursul cărora poţi să consumi doar lichide – şi lista poate continua – se soldează, de cele mai multe ori, şi cu efecte negative nu numai asupra organismului, ci şi la nivel psihic.

Să trăieşti sănătos

Din nou din categoria „nu e nimic rău în asta“. Ceea ce devine periculos este excesul, ca în orice alt aspect al vieţii. Vorbim despre cazurile extreme, în care oamenii ajung să îşi ghideze şi să-şi organizeze în-
treaga viaţă în jurul acestei unice obsesii. Această situaţie poate să se instaleze insidios, la modul că apar încet-încet schimbări în stilul de viaţă, astfel încât acesta să devină mai sănătos. De la o schimbare se trece la o alta şi tot aşa, pentru că standardele devin din ce în ce mai ridicate. Astfel că, în scurt timp, ajung să fie unica preocupare şi tind să acapareze din timpul alocat altor activităţi. Cum se poate observa o astfel  de  tendinţă, dacă e atât de bine ascunsă sub „intenţii“ pozitive? Excesul şi rigurozitatea absolută sunt semne care ar putea indica o preocupare obsesivă. Ce-ar mai fi de adăugat: nu toţi avem aceste tendinţe spre comportamentele de tip dependenţă, aşa că ele nu sunt atât de răspândite precum oamenii care aleargă duminica prin parcuri.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Să fii online

O altă dependenţă este cea provocată de internet. Dar dacă acum ceva vreme era pe buzele tuturor dependenţa de „navigat“ pe net ore în şir, cu sau fără scop, sau depedenţa de jocuri online, în schimb o dependenţă mai nouă este aceea de a „fi online“. Nevoia de prezenţă şi manifestare online a vieţii şi personalităţii a devenit cu atât mai stringentă cu cât comunicarea online a luat amploare. Această prezenţă în spaţiul virtual este mult discutata dife-renţă dintre viaţa „online“ şi viaţa „off-line“. Privită în termeni stricţi, este vorba de o dedublare, pentru că adesea există o diferenţă între ceea ce se întâmplă în online şi ceea ce se întâmplă în offline. Ceea ce trăieşti în viaţa reală are mai multe nuanţe faţă de „viaţa“ online. Cu cât e mai mare această deosebire, cu atât dedublarea are efecte mai perverse asupra personalităţii celui afectat. Cu alte cuvinte, imaginea persoanei din online ajunge să fie mai dezirabilă decât propria ima-gine, viaţă, persoană, pentru că internetul oferă, prin imagini, accesibilitate, formă, toate simbolurile dezirabile într-un mod foarte facil şi prescurtat. De aceea, nevoia de a fi conectaţi „online“, prin reţelele de socializare, comunicarea de tip instant message, bloguri, comunităţi online, este atât de mare.  Deşi nevoia de socializare a omului e firească, mare parte din socializare se produce acum în mediul online.

Mic dicţionar de obsesii periculoase

> Ortorexia reprezintă obsesia de a consuma exclusiv alimente consi-derate a fi sănătoase şi „pure“.

> Vigorexia  se referă la obsesia de a face sport în exces, cu  scopul de a construi masă musculară; chiar dacă persoana respectivă este foarte în formă, ea se percepe ca şi cum nu ar fi. 

> Tanorexia vine din saloanele de bronzare şi se referă la obsesia de a fi din ce în ce mai bronzat, fiind mai des întâlnită la femei decât la bărbaţi.

> Binging reprezintă consumul impulsiv, exagerat, de alimente sau băuturi, în absenţa senzaţiei de foame/sete, pentru a calma anxietatea. Inclusiv de apă plată!

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News