Ziua Soarelui sau solstițiul de vară. Când este cea mai lungă zi din an

Sărbătorită anual la nivel mondial, Ziua Soarelui a fost instituită de către Societatea Internațională pentru Energie Solară. În România, aceasta a fost marcată pentru prima oară în 1997. În jurul zilei de duminică, 21 iunie 2020, când are loc solstițiul de vară, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Cea mai lungă zi din an marchează și începutul verii astronomice, potrivit astro-urseanu.ro.

Ziua Soarelului – solstițiu de vară sau cea mai lungă zi din an

Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri, care păstrează o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. În urma acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27′ distanța unghiulară nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Ce înseamnă solstițiul de vară și cât durează cea mai lungă zi din an

Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că în data de 21 iunie are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Pentru că Soarele se află la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, este cea mai lungă zi din an, adică durează 15 ore și 32 de minute, iar durata nopții va fi de numai 8 ore și 28 de minute.

Acesta este motivul și pentru care crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate se prelungește toată noaptea. În regiunile unde are loc acest fenomen, locuitorii se pot bucura de frumoasele „nopți albe”.

După Ziua Soarelui, momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Citește online gratuit numărul de iunie al revistei Unica

Ziua Soarelui sau solstițiul de vară. Obiceiuri și tradiții în cea mai lungă zi din an

Ziua Soarelui este celebrată prin petreceri, cântece, dansuri, focuri mari sau picnicuri în aer liber. Cea mai lungă zi din an este legată, încă din vremuri străvechi, de calcularea momentelor importante ale muncilor agricole. Se spune că solstițiul de vară transmite energia pasiunii, creativității, virilității și belșugului, de aceea este o perioadă bună pentru organizarea nunților.

Printre cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri legate de solstițiul de vară se numără spălatul cu roua ce se adună în ajunul Zilei Soarelui, ca un ritual magic de înfrumusețare. De asemenea, scăldatul în lacuri sau în râuri în cea mai lungă zi din an este un ritual al renașterii și poate avea efect curativ. Se spune că solstițiul de vară este benefic atât pentru sănătate și prosperitate, cât și pentru schimbările în dragoste. În plus, este favorabil unor magii puternice care ar putea, potrivit credințelor străvechi, să îndeplinească dorințe ori aspirații greu de realizat.

Tot de solstițiul de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos. Înainte cu o zi de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, iar înăuntru se pun ierburi aromate (cimbru, rozmarin, mușețel, lavandă, sunătoare), deoarece reprezintă elementul pământ. În dimineața zilei de 21 iunie se scoate bijuteria din aur și se pune într-un vas cu apă curată, apoi se trece prin flacăra unei lumânări galbene ori aurii. Astfel se spune că bijuteria a fost purificată de foc.

Citește și: Sânziene sau Drăgaica – Tradiții și superstiții în noaptea de Sânziene

Solstițiu de vară este asociat cu Sânzienele

În România, Ziua Soarelului este asociată cu Sânzienele, sărbătoarea înconjurată de mister și magie, cunoscută, mai ales în sudul țării, și sub numele de Drăgaica. Aceasta se celebrează în data de 24 iunie și coincide cu sărbătorirea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. În unele zone, în cea mai lungă zi din an încep să se aprindă focurile pentru noaptea de Sânziene, care reprezentau în mitologia românească zânele bune din clasa ielelor, atâta vreme cât sărbătoarea era respectată așa cum se cuvine.

Focurile se fac la răspântii, pe locul cel mai înalt, lângă ape stătătoare, pentru îndepărtarea bolilor şi a necazurilor. Se spune că oamenii care trec prin aceste focuri sau peste ele, vor fi feriți de boli sau duhuri rele tot anul. Sărbătoarea mai este denumită în popor și „Amuțitul Cucului”. Această pasăre cânta doar trei luni pe an, de la echinocțiul de primăvară până la solstițiul de vară sau de Sânziene.

Cum era sărbătorit solstițiul de vară în lume

Pornind de la acest fenomen, învățatul grec Eratostene a reușit să determine încă din anul 250 î.Ch., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminației în ziua solstițiului de vară în orașele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, și Alexandria, unde Soarele avea o distanță zenitală de 7° 12′, și cunoscând distanța terestră între cele două orașe, Eratostene a obținut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operație geodezică cunoscută în istorie.

În China antică, solstițiul de vară era asociat cu energiile feminine – yin. Sărbătoarea pământului și a feminității avea un corespondent și la solstițiul de vară, asociat cu energiile masculine – yang, potrivit descoperă.ro.

În vechea Galie, actualul teritoriu al Franței, se sărbătoarea Eponea, zeița fertilităţii şi protectoarea cailor. În unele zone, în care trăiau triburi germane, slave şi celtice, se aprindeau focuri uriaşe. Băştinaşii din America de Nord sărbătoreau Soarele cu dansuri şi țineau post.

După răspândirea creştinismului, în Europa, multe obiceiuri păgâne au fost preluate de această religie. Pentru nordici, sărbătoare care este legată de solstițiul de vară se numește “Midsommar”.

Sursă foto: shutterstock.com

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News