:contrast(8):quality(75)/https://static.unica.ro/wp-content/uploads/2021/10/Beatrice-Popescu-psiholog.jpg)
„Numai cei cu afecƫiuni mintale merg la psiholog.” „Dacă merg la terapie, îmi trebuie mulți bani – și asta doar ca să stau de vorbă cu cineva…” Cât e adevăr și cât e fals în toate acestea? Ce prejudecăți mai au românii în privința mersului la psiholog? Discutăm cu psihoterapeutul Beatrice Popescu.
Dacă merg la psiholog/psihiatru, o să creadă lumea că sunt nebun/slab. Mă fac de rușine
FALS. A apela la un psiholog sau la un psihoterapeut nu reprezintă un indicator că suferi de o tulburare psihică. Psihologia este o știință care studiază comportamentul și relațiile interumane.
Ultimele cercetări din psihologie și neuroștiințe permit psihologilor să dezvolte pentru clienții lor strategii de a face față problemelor de zi cu zi, de a optimiza comunicarea cu membrii familiei, cu colegii de școală sau de serviciu.
Într-adevăr, psihologia este o poartă spre vindecarea sau remiterea unor tulburări precum anxietatea, dar oferă și posibilitatea de a căuta soluții împreună cu psihologul la problemele vieții cotidiene.
Cheltui o grămadă de bani doar ca să stau de vorbă cu cineva
FALS. În demersul psihoterapeutic nu se poartă o conversație banală. La debutul psihoterapiei se stabilesc, în colaborare, obiectivele terapeutice, măsurabile, de preferință obiective S.M.A.R.T., care sunt urmărite pe parcursul demersului.
Dacă obiectivul este pierderea în greutate sau renunțarea la fumat, psihoterapeutul va căuta împreună cu tine cauzele mai profunde ale dependenței tale și te va ajuta să găsești modalități mai puțin dăunătoare pentru sănătate.
Psihoterapia nu e doar un demers de autodescoperire, dar oferă și cadrul de schimbare reală, cu condiția să existe și o motivație intrinsecă pentru schimbare.
Nu văd niciun rezultat concret. Stau de vorbă degeaba cu un psiholog, suferința mea e la fel
FALS. Rezultatele concrete nu se lasă așteptate, dacă și schimbările comportamentale, dar mai ales schimbarea stilului de gândire sunt vizate. Există multe tehnici care ajută la ameliorarea stărilor emoționale negative prin schimbarea modului de gândire.
În psihoterapie se discută mult despre sentimentele care pot sta la baza unei suferințe mai vechi sau mai profunde, despre sentimentele de vinovăție, despre culpabilitate, despre acceptare, integrare, mindfulness și se caută constant modalități de coping adaptative, pentru a diminua distresul, fie că este vorba despre o tulburare de anxietate sau o depresie. Este un demers activ, dinamic, fascinant de descoperire.
Dacă mă judecă?
FALS. Nu doar prin formarea lor, dar mai ales prin atitudinea lor neutră din punct de vedere moral, psihoterapeuții nu obișnuiesc să emită judecăți de valoare despre clienții lor. Cadrul psihoterapeutic este un mediu confortabil de dezvăluire, fără a exista pericolul vreunei judecăți.
Acceptarea este o condiție esențială a unei psihoterapii reușite. Dacă însă un terapeut simte în prima țedință că nu poate lucra cu o anume problematică, este etic să anunțe clientul și să îi recomande un alt coleg. Același lucru îl poate face și clientul, fără nicio remușcare.
Citește și: Compasiunea și vindecarea emoțională
Perfecționismul, prieten sau inamic
Nu căuta compasiune ori înțelegere în social media! Niciodată, niciodată!
Mi-e frică de faptul că îmi va divulga secretele
FALS. Cadrul psihoterapeutic este un cadru sigur și confortabil de autodezvăluire. Nu ar trebui să existe nicio frică de a apela la confortul unei terapii, pentru că psihoterapeuții sunt obligați să respecte, prin codul deontologic, confidențialitatea clientului său. Și nu este doar o datorie etică, ci și o datorie morală.
Nu sunt dispus să iau medicamente
FALS. Psihologul nu are dreptul de a prescrie medicație (doar psihiatrul poate indica tratamente medicamentoase). Terapia psihologică se referă doar la modificarea unor cogniții, comportamente, afecte, prejudecăți, astfel încât viața clientului va cunoaște o îmbunătățire sub toate aspectele.
Acceptarea de sine este premisa acestor schimbări, oricât de paradoxal ar suna, pentru că autoacceptarea necondiționată este mai valoroasă decât stima de sine, care este mediată social. Dacă va observa o anumită gravitate a simptomelor, psihologul va recomanda clientului său să consulte și un medic psihiatru, mai ales în cazul apariției ideației suicidare.
Beatrice Popescu este psihoterapeut, cercetător în Clinica Bellanima, editor fondator al Europe’s Journal of Psychology, precum și membru al Asociației Române de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale. Află mai multe despre ea pe www.bellanima.ro.
Urmărește-ne pe :contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
