Comparativ cu meniul europenilor, românii consumă exagerat de multă pâine și prea puțin pește, iaurt sau fructe, anunță ziarul Adevărul, potrivit unui studiu realizat recent.
Consumăm mai puțină carne decât francezii sau nemții
În România, într-un an, se consumă 64 de kilograme de carne şi produse de carne pe cap de locuitor, faţă de Franţa, Germania şi Spania, unde consumul de carne depăşeşte 85 de kilograme de carne pe cap de locuitor.
În România, consumul de iaurt este mult mai mic decât în Franța sau în Bulgaria
Nici din perspectiva consumului de iaurt nu stăm prea bine, conform statisticilor, care ne plasează mult sub media europeană! Mai exact, în România se consumă doar şapte kilograme de iaurt pe cap de locuitor, în condiţiile în care în Franţa se consumă 30 de kilograme pe cap de locuitor, iar în Bulgaria se consumă 23 de kilograme pe cap de locuitor.
Suntem campioni la cosumul de pâine și produse de patiserie
Consumul de pâine și patiserie este exagerat în România! Ţara noastră este, de fapt, campioană europeană din această perspectivă, iar consecinţele consumului de pâine şi de patiserie, care intră în această categorie, se văd în numărul tot mai mare de boli cronice depistate de medicii români: „Toată alimentaţia de pe stradă e făcută cu cele mai ieftine şi proaste ingrediente. Adică grăsimi şi zahăr. Şi pentru că se consumă hrană de proastă calitate am ajuns să vedem în cabinete tot mai multe cazuri de diabet zaharat şi de obezitate, inclusiv la copii. Românii mor prin boală cardiacă, dar la bază sunt supraponderea şi obezitatea. Suedezii, cât de bogaţi sunt ei, mănâncă puţin şi de calitate, românul mănâncă prost”, a explicat profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte, medic nutritionist, pentru Adevarul.
O altă problemă a românilor este lipsa interesului pentru legume și fructe
O altă problemă este lipsa interesului pentru legume şi fructe! Doar 35% din populaţie consumă legume şi fructe zilnic, în timp ce la nivel european, 66% din locuitori preferă fructele şi legumele proaspete: „Întoarcerea la hrana integrală, la alimentaţia bogată în fructe şi legume şi leguminoase autohtone, cât mai închise la culoare, cereale integrale, lactate fermentate, peşte şi carne slabă neprocesate, precum şi asigurarea unei hidratări complete, efectuarea unui efort fizic zilnic de minimum 30 de minute, un somn odihnitor de 7-8 ore şi menţinerea unei stări emoţionale pozitive, ne pot îmbunătăţi sănătatea şi ne pot creşte speranţa de viaţă”, a completat nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
Sursa: Adevarul.ro
Citește și: Cum alegi corect alimentele eco pentru un stil de viață sănătos? Diferența dintre eco, bio și 100% natural
Urmările alimentației hipercalorice
Sursă foto: Shutterstock.com
Ultima modificare octombrie 16, 2018 2:44 pm