Am început un nou sezon de „Show păcătos”. Al patrulea. Nu chiar cu toate motoarele în forţaj, ci aşa, mai la relanti, cum îi şade bine omului venit la serviciu după trei luni de vacanţă.
Și, dacă tot suntem la început, am repetat experimentul de anul trecut, de pe vremea asta: câteva emisiuni spălate, cu ştaif, cu invitaţi pe care să nu-i mai înjure lumea şi de care, vezi-Doamne, să nu ne mai fie ruşine. Fără panarame, fără scandal, fără poale în cap, fără înjurături şi bălăcăreli ca la uşa cortului, fără ţipete şi ameninţări, fără pahare cu apă vărsate în ochi, fără coşciuge, fără imagini deocheate, fără sex şi fără prosteli.
Ediţii cu mari actori (Cristina Stamate, Eugen Cristea), cu umor fin (Èšociu şi Palade), discuţii lejere, dar interesante (Oana Roman, Adriana Bahmuţeanu), mai apropiate de ceea ce înseamnă un late night show dintr-o ţară civilizată, spre care ne uităm noi cu jind, în fiecare zi. Și, ce credeţi? Emisiunile astea n-au mers. Să fiu al dracu dacă au mers! Mă rog, ele au mers, în sensul că nu am coborât în nicio seară sub locul 3, ceea ce e o performanţă, având în vedere că pe cablu sunt vreo 35 de televiziuni româneşti sau cu programe pentru România, dar nu am mai înregistrat valorile alea de lider detaşat.
Cât de virusaţi suntem?
Unde sunt vremurile în care Tarki îl făcea zdrenţe pe Trăistariu? Unde e Nikita în război cu toată lumea? Mariana Moculescu unde s-a ascuns, cu banii furaţi de sub perna lui Horia Moculescu? Ehe, vremuri demult apuse…. Ei bine, nu! Pentru că sunt forţat să îmbrac din nou pieliţa de nesimţit şi să reactivez toate aceste personaje. Dumnezeu mi-e martor că am încercat, a treia oară, dacă e să pun la socoteală şi primul sezon, să schimb macazul către ceva curat, ceva la care să-ţi fie drag să asişti. Suntem în halul ăsta de virusaţi? Chiar nu ne mai place nimic din ce ne-ar putea face cinste? Nu ne mai încântă decât sordidul, mahalaua, promiscuitatea, scandalul? Se pare că da.
Meciul zilei
Scandalul momentului, în care nu m-am băgat, fiind mânat de acest sentiment deşart al curăţirii, este cel din familia Dolănescu. Un mare artist moare, pe un pat sub care se află vreo două milioane de euro, iar în urma lui copiii se fac albie de porci. Se bălăcăresc într-un mod în care nimeni din familie n-are cum să scape nemânjit. Mortu, că n-a fost în stare să-şi gestioneze eternitatea printr-un testament de bun-simţ, nevestele – una, cea mai vestită cântăreaţă de muzică populară de pe la noi, cealaltă, o „particulară” de prin America de Sud – îşi însuşesc hălci din sentimentele din tinereţe ale dispărutului, se acuză reciproc, fiecare având senzaţia că a avut parte de un culcuş mai călduţ în inima sa, iar Dolăneştii juniori, de bine ce i-a văzut lumea îndureraţi, la căpătâiul seniorului, îşi trag acum la gioale, prin toate televiziunile dispuse să-i găzduiască. Și poporul, cu un rânjet pe faţă, s-a împărţit în două şi face galerie. Dolănescu a murit, trăiască Dolănescu! Dar care, până la urmă, Ionuţ sau Dragoş?
Revenită „pe sticlă” Adriana Bahmuţeanu este un partener de „discuţii lejere, dar interesante”. Nu face ratingul Nikitei, nici scandalul Moculeştilor, nu cântă precum Trăistariu şi nici nu înjură ca la uşa cortului pentru câteva puncte de audienţă în plus. Ea este „marca înregistrată” Adriana Bahmuţeanu, care stă la „Șuetă” pe Kanal D.
Partaj Două milioane de euro este „jackpot-ul” pe care Ion Dolănescu l-a lăsat rudelor în viaţă. Și pentru această „mică agoniseală” se luptă cei doi, ba chiar trei băieţi ai artisului, cu intervenţii de pe alte continente şi cu bălăcăreli TV răsdifuzate de emisiunile care zic bogdaproste de-aşa pomană de rating!
Dan Capatos
Ultima modificare august 4, 2020 1:11 pm