De ce trosnește maxilarul? Disfuncția ATM explicată de un medic specialist

De Unica.ro, pe
Ți s-a întâmplat să-ți trosnească maxilarul când caști sau când mănânci? Absolut normal, dacă se întâmplă ocazional. Însă când devine o acțiune constantă, deja putem vorbi despre o disfuncție.

Notice: Trying to access array offset on value of type bool in /var/www/pasalau1.dev.unica.ro/site/wp-content/themes/unica-clean/functions.php on line 236

Trosnitul maxilarului poate fi o senzație dureroasă cauzată de disfuncția articulațiilor temporomandibulare (ATM). Este o afecţiune a articulaţiei dintre maxilar şi mandibulă. Aceasta este una dintre cele mai complexe articulaţii ale organismului, responsabilă cu mişcarea mandibulei înainte, înapoi şi lateral. Aceste articulații conectează osul maxilarului la craniu, cu o articulație pe fiecare parte. Acțiunea articulației temporomandibulare este responsabilă de capacitatea noastră de a mesteca, vorbi și căsca. Când articulația nu funcționează corect, poate apărea trosnitul sau acel „clic” al maxilarului.

Termenul ATM este utilizat atât pentru a se referi la articulație, cât și la tulburare. Tulburarea este, de asemenea, denumită TMD și TMJD.

Când devine motiv de îngrijorare?

Așa cum am amintit mai sus, un disconfort ocazional în articulația maxilarului sau în mușchii de mestecat (mestecători) este destul de frecvent și nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare. Mulți oameni care au probleme cu ATM trec cu bine peste această „indispoziție”, fără a fi supuși vreunui tratament.

Să auzi acel „clic” al maxilarului atunci când mesteci, este un eveniment mult mai frecvent decât ai crede. Adesea însoțit de alte tulburări, toate afectând articulația temporomandibulară, cea care leagă maxilarul de craniu și intră în acțiune de fiecare dată când deschidem gura pentru a mesteca sau a vorbi.

Ce este așa-numitul „clic de maxilar”?

„Este un zgomot articular cauzat de poziționarea defectuoasă a discului articular, care este plasat între osul temporal al craniului și condilul mandibular. Capetele acestor două oase vin în contact în timpul mișcărilor de deschidere și închidere ale gurii într-o concavitate numită fosa glenoidă, delimitată în față de un fel de movilă (tubercul articular).

Uneori se poate întâmpla chiar ca condilul să depășească această convexitate provocând o dislocare. Afecțiunea poate necesita o intervenție în timp util pentru repoziționarea manuală a mandibulei blocate. Atât clicurile, cât și blocajele la deschiderea sau închiderea gurii semnalează o suferință a sistemului articular și, în special, o proastă coordonare între discul articular și articulația care provoacă acel blocaj. Acestea sunt resimțite exact ca un „clic”. ”, explică dr. Lorelei Nassar, implantolog la clinica cu același nume.

Care sunt simptomele disfuncției ATM? Durerea este cel mai frecvent simptom al ATM. Totuși, unii oameni nu simt dureri, dar au probleme cu mișcarea maxilarului. Simptomele sunt multe: dureri de urechi, somn prost, intestin iritabil, dureri de gât, dureri de cap relative, dureri de spate, picioare și maxilar. Alte simptome includ sunete în urechi, auz deficitar, amețeli și probleme de vedere.

Cauzele disfuncției ATM

În prezent nu se cunosc toate cauzele apariției ATM. Totuși, unele cauze posibile sunt leziunile maxilarului, diferite forme de artrită, anumite proceduri dentare, tulpini maxilare (rezultate din mișcări precum introducerea unui tub de respirație înainte de operație) și strângerea sau frecarea dinților, în special în timpul somnului.

Iată câteva cauze și motive pentru care poate apărea această disfuncție:

  • motive dentare – o obturație incorectă sau o proteză asimetrică, care duce la o creștere a sarcinii pe ligamentele maxilarului, poate provoca un clic. De asemenea, o procedură dentară de lungă durată, care duce la prelungirea excesivă a meniscului;
  • traumatism care duce la disfuncție mandibulară (la peste 50% dintre pacienți) – de regulă, în acest caz, se aud sunete caracteristice la mestecat; adesea sunt însoțite de durere;
  • sport intens cu o sarcină grea – în momentul antrenamentului, mușchii și ligamentele maxilarului sunt, de asemenea, în tensiune constantă, ceea ce poate duce la pierderea articulației;
  • bruxism – o problemă destul de frecventă, pacientul scrâșnind regulat dinții noaptea. Greu de rezolvat această problemă, deoarece pacientul nu își poate controla acțiunile în somn;
  • formă avansată de carie – cariile neglijate pot duce la o fisurare a maxilarului: când un dinte (sau mai mulți) este grav deteriorat, mușcătura se schimbă, la fel și poziția articulației și îi afectează funcționalitatea; sarcina merge mai mult pe o singură articulație; tensiunea excesivă a acestuia duce la denaturarea sau slăbirea meniscului;
  • artrită – una dintre cele mai periculoase boli care duce la inflamația severă a articulațiilor maxilarului și la distrugerea lor parțială sau completă. Pe lângă trosnit, apare și durerea chiar și la o ușoară deschidere a gurii;
  • caracteristici structurale congenitale ale sistemului maxilar cu predispoziție la distorsiuni excesive;
  • nevroză – care duce la spasme ale ligamentelor și mușchilor feței;
  • boli care provoacă leziuni ale nervilor faciali: nevralgii etc;
  • inflamația coloanei vertebrale în regiunea cervicală și parotidă a glandei salivare.

Ce e de făcut când îți pocnește maxilarul?

Cum se pune diagnosticul de ATM? Durerea localizată în regiunea mandibulară nu este un semn normal și fiziologic, atunci când este prezent. De aceea, este important să se solicite un examen dentar specific și o investigație de diagnostic. Pe de altă parte, ar putea fi cauzată și de erupția molarilor de minte. De vină mai pot fi abcesele dentare, infecții ale urechii sau spasmele musculare.

„Diagnosticul de disfuncție a articulației temporomandibulare se bazează pe un control medical și pe orice teste de diagnostic necesare pentru a exclude prezența altor patologii. În timpul vizitei, medicul stomatolog verifică dacă există o fractură/dislocare de mandibulă. Va cere pacientului să-i prezinte istoricul medical, făcând o examinare fizică (i se va cere pacientului să închidă și să deschidă gura).

De obicei, în cazul unei fracturi de mandibulă, pacientul este incapabil să deschidă gura corect, deoarece este limitat de durere. Ulterior, medicul dentist poate solicita o radiografie, pentru a verifica dacă există degenerescență osoasă și/sau articulară sau imagistică prin rezonanță magnetică (RMN)”, explică specialistul.

Din cauza faptului că disfuncția articulară este dificil de diagnosticat, chiar și stomatologii nu sunt foarte familiarizați cu această patologie și cu metodele de tratament.

„Prin urmare, majoritatea pacienților nu primesc îngrijiri calificate în timp util. Apelează la osteopați, chiropractici, otorinolaringologi, terapeuți, neurologi, psihoterapeuți … De fapt, stomatologii ar trebui să trateze bolile ATM, în funcție de cauza acestei afecțiuni”, punctează dr. Nassar.

Sursă foto: Shutterstock.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!