Totul despre cafea. Origine, tipuri și mod de prăjire

De Adina Zamfir, pe Luni, 05 aprilie 2021, 16:00 Ultimul update Luni, 16 ianuarie 2023, 16:14

Mirosul de cafea prospătă este atât de îmbietor, încât cu greu îi reziști dimineața! Cafeaua plină de energie a cucerit întreaga lume fără să aibă nevoie de reclamă. Alături de apă și ceai, ea a devenit cea mai consumată băutură la nivel mondial.

Cuprins

O cafea bine făcută și aromată îți trezește toate simțurile dimineața și este un deliciu după amiaza, când ai nevoie de un impuls de energie. Cafeaua este licoarea care ne ridică tonusul zi de zi, ne satisface nevoia de energie și ne oferă o mulțime de avantaje și beneficii pentru sănătate.

Cei mai mulți consumatori de cafea devin dependenți de mirosul și de gustul ei, dar mai ales de senzația de înviorare și tonifiere pe care le-o oferă această băutură. Consumată ca atare sau îndulcită cu zahăr, cu lapte, cu frișcă sau înghețată, cafeaua este genul de tratație simplă cu o mulțime de beneficii.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Totul despre cafea. Originea boabelor amărui

O legendă de prin țările arabe spune că boabele de cafea au fost descoperite de un păstor din Yemen care a observat că animalele lui le consumă cu mare plăcere și capătă apoi mai multă energie. Păstorul ar fi dus boabele unor călugări care au avut ideea să le prăjească și apoi să pregătească o fiertură amăruie și foarte aromată.

Dincolo de legendă, cert este că plantele de cafea provin din Peninsula Arabică, iar primii care au consumat cafeaua fiartă au fost călugării Sufi din Yemen. Primele mențiuni despre cafea și modul ei de prăjire apar în câteva documente ale unor autori arabi de la jumătatea secolului al XV-lea.

De la această dată, cafeaua începe să se răspândească în lume. Băutura consumată în special în timpul ritualurilor religioase ajunge în scurt timp în Persia, în Turcia și în Africa de Nord. În Europa, boabele de cafea sunt aduse de venețieni, iar prima cafenea apare la Roma, în anul 1645.

Comercianții olandezi mizează pe potențialul uriaș al cafelei și încep să o cultive în coloniile lor din Pacific. În scurt timp, cafeaua începe să fie cultivată în America Latină și în Statele Unite ale Americii, devenind a treia băutură la nivel mondial în ceea ce privește consumul.

Tipuri de cafea și arome

Familia arbuștilor de cafea cuprinde mai mulți membri, dar numai doi dintre ei sunt cultivați intens pentru boabele lor de calitate și anume Coffea arabica și Coffea canephora. Astfel, principalele tipuri de cafea consumate la nivel mondial sunt arabica și robusta.

Cafeaua arabica este originară din Etiopia și este un soi parfumat, ușor dulceag și acid, care conține aproape de două ori mai puțină cafeină decât robusta, dar este mult mai aromat.

Cafeaua robusta este originară din Africa Centrală, înflorește de două sau chiar de trei ori pe an și este mult mai productivă. Ea reprezintă un sfert din producția de cafea a lumii. Robusta este un soi mult mai bogat în cofeină, dar este mai puțin parfumată și mai amăruie decât cafeaua arabica.

Cafeaua capătă diverse arome și nuanțe în funcție de zonele în care este cultivată, în funcție de calitatea solului, de umiditate și căldură. Pentru cunoscători, cafeaua este diferită de la o regiune la alta, de la o țară la alta. Iată câteva dintre cele mai apreciate soiuri de cafea din lume.

Cafeaua arabica Bourbon, originară din insulele Bourbon

Cafeaua arabica Typica, cultivată intens în America Centrală

Cafeaua arabica Columbiana, originară din Columbia

Cafeaua arabica Java, deosebit de apreciată pentru parfumul ei dulce

Cafeaua Mundonovo, cultivată în Brazilia

Soiuri de cafea gourmet obținute în mod exclusiv din cafea arabica

Jamaican Blue Mountain
Colombian Supremo
Tarrazú
Guatemalan Antigua
Ethiopian Sidamo

Cum se prepară boabele de cafea

Boabele verzi de cafea trebuie prăjite pentru a fi consumate, iar cele mai aromate cafele sunt cele prăjite artizanal, în cantități mici,la temperaturi medii și timp îndelungat, pentru a dezvolta toate aromele ascunse în boabe.

Prăjirea industrială se face în timp record, de la câteva minute la cel mult 10 minute și la temperaturi foarte ridicate, care distrug aromele boabelor. Spre exemplu, boabele pot fi prăjite între 300 și 700 de grade timp de câteva minute, apoi răcite brusc cu apă și uscate, dar pierd cel puțin 60% din parfum și gust.

Prăjirea artizanală se face într-un cuptor cilindric, unde boabele sunt tot timpul rotite, astfel că se prăjesc în mod uniform și nu se ard. Fiecare producător are metoda lui, în funcție de soiurile de cafea folosite, dar în general prăjirea artizanală se face la cel mult 200 de grade Celsius și timp de cel mult 20 de minute. Este o prăjire lentă, care lasă boabele să își dezvolte aromele ascunse fără să le distrugă.

Spre deosebire de cafeaua prăjită industrial și răcită cu apă, în mod artizanal boabele prăjite sunt răcite cu un jet de aer și lăsate 72 de ore pentru a se răci treptat. Astfel, cea mai mare parte a aromelor sunt păstrate și se dezvăluie îmbietor când fierbi cafeaua la ibric sau la expressor.

Cum să alegi o cafea bună și aromată

Reține soiurile de cafea de mai sus și caută-le în magazinele cu delicatese, când vrei o cafea cu adevărat parfumată și bună. Ține cont că cele mai bune boabe de cafea din lume se cultivă în Etiopia, Yemen, Brazilia, Columbia, Vietnam și Indonezia.

Alege un soi de cafea arabica sau un amestec între arabica și robusta, în care arabica să aibă totuși un procent semnificativ, deoarece ea conferă cafelei o aromă specială.

Pe lângă soi, concentrația de arabica și țara de origine, fii atentă și la modul de prăjire al boabelor. Producătorii cafelelor de calitate menționează modul de prăjire precum și aciditatea cafelei.

Un pont: o cafea bună va fi întotdeauna prăjită moderat sau prăjită artizanal, cu parfum intens, dar cu o aciditate scăzută sau moderată.

Proprietățile nutritive ale cafelei

O cafea bună, fiartă la ibric sau în expressor, fără adaos de zahăr, lapte sau frișcă este indicată pentru sănătate și poate fi consumată zilnic. Iată ce conține o cană de cafea de 200 ml.

3 calorii
riboflavină (vitamina B2) – 0,2 miligrame
niacină – 0,5 miligrame
acid pantotenic – 0,6 miligrame
potasiu – 116 miligrame
mangan – 0,1 miligrame
magneziu – 7,1 miligrame
cofeină – 95 de miligrame

Cafeaua și principalele ei beneficii pentru sănătate

Datorită cafeinei, cafeaua este un energizant sănătos, dacă este consumată cu moderație. Ea combate stările de oboseală și astenie, ne ridică tonusul de dimineață, accelerează anumite procese la nivelul creierului, favorizează producția de adrenalină și îmbunătățește performanțele fizice. Potrivit celor mai recente studii, cofeina ne face mai dinamici și mai activi cu până la 12%, dacă bem o ceașcă de cafea dimineața.

O ceașcă de cafea simplă pe zi, fără lapte și alte ingrediente grase, stimulează arderea grăsimilor, drept pentru care este recomandată în orice cură de slăbire.

Cafeaua naturală protejează ficatul, reduce riscul de ciroză, dar și riscul de a face diabet de tip 2.

Cafeaua stimulează creierul și combate apariția unor boli degenerative de tip Alzheimer. Această băutură amăruie este un tonic bun pentru tensiunea arterială și previne apariția atacului vascular cerebral.

Pe de altă parte, o ceașcă de cafea de bună calitate, mai ales de cafea prăjită artizanal, este o sursă bogată de antioxidanți și generează un flux de energie pentru organism mult mai ridicat decât o porție de fructe sau de verdețuri.

Efecte adverse în cazul consumului de cafea

Consumul de cafea trebuie să rămână moderat de-a lungul timpului. Una sau două cești pe zi, aproximativ 300 ml de cafea, sunt suficiente pentru energie, tonus și bună dispoziție. Multe persoane devin dependente de cafea și, cu cât beau mai multă, cu atât li se pare că nu mai are niciun efect. În cazul lor pot apărea diverse reacții adverse neplăcute.