Mănăstirea Cozia, loc de reverie și reculegere pe malul Oltului

Ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia se află în Călimănești, ridicată într-un loc de o frumusețe rară, pe malul râului Olt. Mănăstirea Cozia este unul dintre cele mai frumoase complexe mănăstirești din Oltenia.

Legenda spune că Mănăstirea Cozia a fost ridicată în apropiere de o altă biserică înălțată de Negru Vodă. Domnitorul Mircea cel Bătrân a ales acest loc de o frumusețe rară, la ieșirea Oltului din defileu, înconjurat de munți înalți, tocmai pentru a-i oferi ctitoriei sale o pavăză naturală împotriva cotropitorilor.

Paul de Alep, un fel de traveler din vremurile medievale, aflat într-o lungă drumeție prin Țara Românească, a ajuns și la Cozia, unde a fost fermecat de frumusețea și simplitatea bisericii domnești. El scria în acele timpuri că termenul ”cozia” însemna pentru oamenii locului fortăreață de pământ sau fortăreață naturală.

Oricât de mult și-a dorit vodă Mircea ca biserica lui de pe malul Oltului să fie ocrotită de Dumnezeu, de ape și de munți, Mănăstirea Cozia a avut o istorie zbuciumată și este un miracol că azi mai putem admira multe dintre elementele ei originale. Pentru credincioși și turiști deopotrivă, este unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat de pe Valea Oltului și din țară.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Mănăstirea Cozia, istorie, educație și cultură

Biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost ridicată între anii 1387-1391, fiind sfințită la 18 mai 1388, așa cum reiese din hrisovul lui Mircea cel Bătrân, în care se spunea: „…a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire la locul numit Călimănești pe Olt, care a fost înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă.”

Hrisovul este totodată și actul de atestare a localității Călimănești din județul Vâlcea.

Domnitorul Mircea cel Bătrân s-a preocupat permanent de înzestrarea și înfrumusețarea mănăstirii, pe timpul său fiind realizată pictura interioară, un adevărat monument religios și artistic. Mănăstirea are venituri bogate în vremea domnitorului, avea sate și moșii, avea robi țigani, exploata sare din Ocnele Mari și aur din apele Oltului sau ale Lotrului.

Mănăstirea Cozia a fost totodată și un centru faimos de cultură și educație. Aici a funcționat o școală mănăstirească încă din anul 1415. Primul dascăl a fost părintele Sofronie, starețul mănăstirii și tot aici a predat logofătul Filos, logofăt al marelui voievod Mircea cel Bătrân care a compus versuri și imnuri religioase, el fiind considerat primul poet român.

• Vizitează Valea Zânelor sau Valea Drăganului, două puncte de interes turstic ale României!

Momente critice în istoria Mănăstirii Cozia

Mănăstirea a fost de mai multe ori renovată și îmbogățită de domnitorii valahi, dar a trecut și prin momente cumplite când a fost transformată în închisoare sau în grajd pentru cai.

De-a lungul timpului mănăstirea a fost renovată de Neagoe Basarab, Radu Paisie sau Constantin Brâncoveanu. Ultima renovare și consolidare s-a făcut între 1 iulie 1958-1 ianuarie 1959 de către guvernul României, la intervenția patriarhului de atunci, Justinian Marina.

În timpul lui Neagoe Basarab s-a construit fântâna (care poartă numele domnului), iar între anii 1512 – 1521 s-a refăcut pictura. Constantin Brâncoveanu a construit la 1706 – 1707 pridvorul, în cunoscutul stil brâncovenesc. În timpul ocupației austriece a Olteniei, mănăstirea a fost o fortăreață redutabilă în calea cotropitorilor.

Mănăstirea Cozia a cunoscut perioade critice între 1879 – 1893 când autoritățile o transformă în pușcărie, iar Mihai Eminescu se revoltă printr-un articol virulent la adresa guvernului. Biserica în care este înmormântată familia lui Mihai Viteazul nu trebuia să ajungă pușcărie, indiferent de condițiile politice din acele vremuri. Un alt moment greu a venit în 1916, când biserica și dependințele au devenit grajduri pentru caii soldaților nemți, în timpul războiului mondial.

Atacurile turcilor și apoi invazia soldaților nemți în timpul războiului mondial au adus mari stricăciuni mănăstirii, dar frumusețea ei a rămas la fel de impresionantă până în zilele noastre.

Legenda tunelului secret de la Mănăstirea Cozia

Călugării mai bătrâni au auzit multe povești din vremurile de începuturi ale mănăstirii.

Legenda spune că Vodă Mircea ar fi ales acest loc pentru Mănăstirea Cozia deoarece în apropiere se afla Arutela, un castru roman care, la vremea sa, încă se mai păstra în proporție de 80%. Iar sub zidurile acestui castru se afla un tunel secret care ieșea mai sus pe malul Oltului, acolo unde a fost pusă temelia bisericii.

Unele voci mai spun că Mircea ar fi folosit adesea tunelul ascuns, în confruntările sângeroase cu oamenii fratelui său, Dan Basarab.

Cum se ajunge la mănăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia se află la o distanță de: 19 km de Râmnicu-Vâlcea, 65 km de Horezu, 73 km de Sibiu, 78 km de Pitești, 188 km de București.

Acces rutier:

• DN7 Arad – Deva – Sebeș – Sibiu – Tălmaciu – Mănăstirea Cozia;
• A1 București – Pitești, DN7 Pitești -Râmnicu Vâlcea – Călimănești-Căciulata -Mănăstirea Cozia;
• DN73 Brașov -Râșnov -Rucăr -Câmpulung Muscel, DN73C Câmpulung Muscel -Curtea de Argeș – Râmnicu Vâlcea, DN7 Râmnicu Vâlcea -Călimănești-Căciulata – Mănăstirea Cozia;
• DN67 Târgu Jiu – Horezu – Râmnicu Vâlcea,DN7 Râmnicu Vâlcea -Călimănești-Căciulata – Mănăstirea Cozia.

Acces feroviar: Se poate ajunge în gara Călimănești sau în stația Turnu; din ambele se pot lua maxi-taxi spre Mănăstirea Cozia, distanța se poate parcurge și pe jos.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News