Grădina Botanică din București, cea mai relaxantă zonă din oraș

Nicăieri nu găsești în Capitală, liniștea, curățenia și relaxarea din Grădina Botanică din București. Aflată în cartierul Cotroceni, peste drum de reședința prezidențială, Grădina Botanică din București găzduiește peste 10.000 de specii de copaci și plante.

Vizitează Grădina Botanică din București în lunile mai și iunie când trandafirii sunt în plin spectacol. Rosariumul din centrul grădinii botanice te va cuceri cu arcadele lui pline de flori și sutele de tufe în culori și forme diverse.

Grădina Botanică din București nu este la fel de mare precum Grădina Botanică din Cluj sau Grădina Botanică din Iași, dar are farmecul ei în zonele special amenajate pe lângă lac și pe lângă izvorul dintre conifere. Grădina din București se întinde pe 17,5 hectare și are 4.000 de metri pătrați de sere, dintre care două au fost modernizate, și reprezintă unul din locurile frumoase de vizitat din Capitală.

• Vezi și: Ce să faci vara în București – activități și locuri de vizitat

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Prima Grădina Botanică din București, înființată la 1860

Numele oficial al grădinii este Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București. Ea poartă numele fondatorului ei începând din anul 1994. Dar prima grădină botanică din Capitală a fost întemeiată în 1860, lângă Facultatea de Medicină, de către Carol Davila. Grădina a fost mutată în spațiul actual în 1884 de către Dimitrie Brândză, botanist român, unul dintre întemeietorii școlii botanice românești, și de către Louis Fuchs, arhitect peisagist belgian.

Grădina a fost inaugurată în 1891, după ce serele au fost construite și populate, dar a fost afectată de inundația care a avut loc în 1892. Grădina a fost avariată în timpul Primului Război Mondial, când a fost folosită de trupele de ocupație germane, și în al Doilea Război Mondial, când a fost atinsă de bombardamentele anglo-americane de la 4 aprilie 1944.

Atunci, din cele peste 700.000 de planșe ale herbarului au fost salvate numai 200.000. Herbarul Grădinii Botanice din București are astăzi circa 500.000 de planșe, fiind organizat pe două mari secțiuni.

Mii de specii exotice în muzeu și în sere

Muzeul Grădinii Botanice se află situat la intrarea în Grădină, într-o clădire în stil brâncovenesc. În muzeu sunt expuse peste 5.000 de specii de plante, inclusiv 1.000 de specii exotice.

Sera Veche a Grădinii Botanice a fost construită între anii 1889-1891, după modelul Serelor din Liège, Belgia. În 1976 a fost închisă pentru public, continuând să adăpostească doar plante de cultură. Pavilionul a fost reabilitat în anul 2011, fiind aranjat ca un colț de pădure tropicală și conținând specii ale mai multor familii de plante exotice.

În curtea grădinii, pot fi studiate plantele din sectoare specifice precum cel Decorativ, sectorul cu Plante rare, Flora Dobrogei, Rosarium Iridarium, Taxonomic, Flora Asiei sau Plante utile. În ultimii ani au fost dezvoltate noi sectoare: Grădina Bunicii – o grădină tradiţională ţărănească, Grădina copiilor și aGrădina cu cărţi.

• Vezi ce flori de gradina poti planta la tine in curte!

Investițiile în grădină continuă și azi!

Recent, a fost refăcut Rozariumul, cu alei și arcade noi, iar în zonele cu pădure de foioase au fost pavate alei de promenadă și au fost create noi spații pentru cultura plantelor cățărătoare.

În zona coniferelor, poți întâlni oricând veverițe jucăușe, iar izvorul captat a fost terasat cu bolovani de munte în mai multe cascade.

Lacul din grădină a devenit casa unui stol bogat de rațe, pe care lucrătorii grădinii le ocrotesc an de an. În spațiul ei verde, aproape sălbatic pe alocuri, trăiesc specii rare de păsări care au găsit aici un colț liniștit.

Pițigoii mari și pițigoii de stuf, mierlele, graurii, măcălendrii sau șoimii își împart teritoriul grădinii cu vizitatorii.

Cum ajungi la Grădina Botanică din București și când poate fi vizitată

Adresa grădinii este Șoseaua Cotroceni nr. 32 și există mai multe trolee sau autobuze care fac legătura cu centrul orașului.

Grădina Botanică este deschisă în fiecare zi publicului, taxa de intrare fiind de 5 lei în sezonul rece, și 10 lei în sezonul cald, pentru adulți. Pensionarii, elevii și studenții beneficiază de tarife reduse.

Iată și programul de vizitare:

zilnic între orele 08.00 – 20.00 (16 martie – 15 octombrie)

zilnic între orele 09.00 – 17.00 (16 octombrie – 15 martie)

Muzeul Botanic

marți, miercuri, joi, vineri: orele 10.00 -15.00

sâmbată, duminică: 09.00 – 13.00

Serele de Expoziție și Pavilionul Pădurea Tropicală

marți, joi, vineri: 10.00 – 15.00

sâmbătă, duminică: 9.00 – 13.00

În zilele de luni și miercuri serele sunt închise publicului vizitator întrucât se execută lucrări speciale de îngrijire a plantelor vii din colecții (plantări, transplantări, tratamente fitosanitare etc.).

Cine a fost Dimitrie Brândză, fondatorul Grădinii Botanice din București

Dimitrie (Demetrius) Brândză s-a născut pe 22 octombrie 1846, în localitatea Bivolu, din județul Botoșani. A fost un medic, naturalist și botanist român, membru titular al Academiei Române și este cunoscut în special pentru că a fondat Grădina Botanică din București, care astăzi îi poartă numele.

A studiat medicina la Iași și la Facultatea de Științe Naturale și Medicină din cadrul Universității din Paris, obținând doctoratul, în 1869. După cinci ani în care a fost medic și profesor de botanică la Universitatea din Iași, s-a transferat la Universitatea din București, la catedra de științe naturale, desfășurând o activitate multilaterală.

În 1882 a devenit profesor de botanică la o catedră nou formată. În următorii ani a elaborat manuale de zoologie, botanică și geologie. Este numit profesor și director al Grădinii Botanice. În 1884 un incendiu distruge întreaga colecție de plante de la Muzeul de Istorie Naturală, ceea ce determină guvernul să aloce fonduri pentru înființarea unei grădini botanice la Cotroceni. De menționat că gradina botanică din acea perioadă era poziționată între Palatul Universității și Biserica Rusă. În 1885 sunt începute primele lucrări la noua grădină din Cotroceni, fiind ridicată clădirea institutului botanic și amenajate grădinile din preajma sa.

În 1895 Dimitrie Brândză moare la Slănic Moldova la numai 49 de ani.

Vezi și cele mai frumoase locuri de vizitat in Bucuresti

• Dacă ești pasionat si de păsări, nu doar de plante, poți citi mai multe despre cum arată, unde trăiesc și diverse curiozități despre rândunica, turturica, mierla sau sticletele.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News