Vinerea Mare. Ce înseamnă Vinerea Mare, ce se face și ce nu se mănâncă

De Oana Dinu, pe
Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este considerată cea mai neagră zi din istoria creștinismului pentru că Iisus Hristos a îndurat chinuri de neimaginat în drumul Său spre răstignire și moarte. 

Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor este considerată de toți creștinii zi de doliu. În această zi, Iisus a fost răstignit pe cruce între doi tâlhari și a murit pentru a aduce lumii mântuirea.

Ce înseamnă Vinerea Mare

Arestarea, procesul și condamnarea lui Iisus de către pretorul roman Pilat din Pont sunt consemnate în Evanghelii.

Vinerea Mare, cunoscută și sub denumirea de Vinerea Patimilor, Vinerea Paștelui, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă, este ultima vineri din Postul Paștelui. După credința creștină, aceasta este ziua în care Iisus Hristos a fost biciuit și obligat să parcurgă drumul execuției purtându-și crucea în spate până pe Dealul Golgota, pentru a salva omenirea de păcatul strămoșesc. Mântuitorul purta pe cap o cunună de spini, pusă în semn de batjocură de către soldații romani pentru cel numit „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”. Inscripția a fost fixată pe o scândură în vârful crucii, acolo unde era consemnată vina condamnatului la moarte.

Drumul Crucii Mântuitorului Iisus Hristos are o însemnătate aparte. De la locul unde a fost condamnat și până la mormânt, sunt 14 locuri în care Mântuitorul S-a oprit în acest drum, sub povara grea a Cruci și grelelor Sale suferințe. Acestea se numesc popasuri, locuri de oprire sau stațiuni.

Ajuns pe Dealul Golgota sau Dealul Căpățânii, Iisus a fost pironit la mâini și la picioare. A fost batjocorit de soldații romani și de evrei., iar Iisus a spus: „Părinte iartă-le lor că nu știu ce fac!” Unul din tâlhari a primit iertarea Mânutitorului, care i-a promis că va ajunge în paradis după moarte> „Adevărat grăiesc Ție, astăzi vei fi cu Mine în rai!”

Vinerea Mare. Ce înseamnă Vinerea Mare, ce se face și ce nu se mănâncă

 

Alături de El s-au aflat Fecioara Maria, Maria Magdalena și Ioan, ucenicul său: „Femeie, iată fiul tău! Și ucenicului i-a zis iată mama ta!” a spus Iisus către ei. După-amiază, Mântuitorul a strigat cu voce tare către Tatăl Său: „Eli, Eli lama sabactani?/Dumnezeul meu de ce m-ai părăsit?”. Ultimele cuvinte ale lui Iisus au fost: „Săvârșitu-s-a!” și „Părinte în mâinile Tale îmi dau Duhul Meu!”

Soldații i-au înfipt în coastă o lance și din trupul Său au curs sânge și apă, semn că murise.

Iosif din Arimateea și Nicodim au luat apoi trupul lui Hristos de pe cruce, l-au uns cu uleiuri aromate l-au înfășurat în giulgiu, iar pe cap iau pus o mahramă, conform obiceiurilor iudaice. Romanii au pecetluit piatra mormântului pentru a se asigura că trupul îi va rămâne acolo pentru totdeauna.

Ce se face în Vinerea Mare

„În această zi se face pomenirea de sfintele, înfricoşătoarele şi mântuitoarele Patimi şi de mărturisirea tâlharului celui recunoscător care a dobândit Raiul. Patimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare şi înfricoşătoare. Sfinte pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, mântuitoare pentru că Cel ce pătimeşte nu este un simplu om şi înfricoşătoare căci toată făptura s-a schimbat la răstignirea lui Hristos: Soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat şi mulţi din morminte au înviat”, explică un preot.

După terminarea slujbei de la biserică, femeile obișnuiesc să meargă la morminte pentru a aprinde lumânări. Credincioșii primesc de la preoții și florile aduse, care sunt considerate bune de leac. Pe vremuri, oamenii tămâiau casele în Vinerea Mare și o înconjurau de trei ori în zorii zilei, pentru a își feri gospodăriile de rele, conform Mediafax. De la biserică pleacau cu lumânările aprinse în această zi, pentru a înconjura casa de trei ori. În pragul ușii se închinau și făceau o cruce cu lumânarea, apoi o stingeau și o păstrau pentru vremuri grele, obicei ce s-a păstrat pentru noaptea de Înviere.

De asemenea, unii se scăldeau în apă rece de trei ori în acea zi, pentru a fi sănătoși tot anul.

Se spune că facă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi bun, iar dacă nu plouă, va fi unul fără roade.

De ce se trece pe sub masă în Vinerea Mare

În biserici, în Vinerea Mare nu se oficiază Sfânta Liturghie. În această seară se scoate din altar Sfântul Epitaf, care simbolizează coborârea de pe cruce a lui Iisus și pregătirea pentru înmormântare. Acesta se așează pe o masă înaltă în mijlocul bisericii. Oamenii sărută Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, după care trec pe sub masă, în semn de cinstire și smerenie.

Se spune că cei care fac asta nu vor mai avea dureri de spate sau de cap.

Se cântă Prohodul și se înconjoară biserica de trei ori cu Sfântul Epitaf, ca o procesiune de înmormântare, apoi acesta este așezat pe Sfânta Masă din altar, ca un simbol al punerii Domnului în mormânt. Rămâne acolo până la Înălțare, pe 30 mai 2019.

Ce nu se mănâncă în Vinerea Mare

Vinerea Mare este o zi tristă pentru întreaga creștinătate, de aceea credincioșii aleg să țină post negru. Nu se mănâncă urzici pentru că Iisus a fost bătut cu ele și nu se folosește oțetul pentru că buzele Lui au fost umezite cu el.

De asemenea, nu se sacrifică păsări sau animale în această zi. Gospodinele nu trebuie să înroșească ouă sau să coacă cozonaci în Vinerea Mare. Pentru aceste activități este consemnată Joia Mare.

Ce nu se face în Vinerea Mare

În Vinerea Mare, credincioșii trebuie să evite să facă anumite activități. Agricultorii nu trebuie să lucreze sau să semene nimic pe câmp pentru că nu vor avea parte de rod.

În această zi nu se coase, nu se spală și nu se mai face curățenie.

Cei mai superstițioși nu merg nici la frizer în această zi, de teamă să nu piardă pe cineva din familie. Totuși, în anumite zone ale României, cum ar fi Moldova, oamenii cred că acest obicei îi va feri de boli și afecțiuni.

Sursă foto: Shutterstock.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter